FILIALA JUDEȚEANĂ BIHOR
A ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA

Comuna Lunca

Comună membră ACoR din 21.03.2018

Prin HCL nr. 20 din 21.03.2018 comuna Lunca a devenit membru al Asociației Comunelor din România

Descrierea comunei

Populația românească din aceste sate este pomenită în documente din cele mai îndepărtate vremuri. Aceste documente ne dau știri prețioase asupra trecutului populației acestor sate, care se bucurau din vremuri vechi de anumite privilegii recunoscute de către Episcopia Romano-Catolică Oradea, de care depindeau din punct de vedere administrativ. Istoria bisericească a românilor din Bihor arată că până în secolul al XX-lea, în Seghiște era sediul protopopiatului ortodox, care mai târziu s-a mutat la Beiuș.
Raporturile feudale de pe aceste locuri sunt reconstituite după circumscripțiile urbariale din 1589 și de la 1 august 1600. Acest urbariu arată că aceste locuri se găsesc într-o zonă primejdioasă, expusă incursiunilor, jafurilor turcești sau ale oștilor imperiale ori transilvănene în luptă fie cu turcii, fie între ele.
Primele atestări documentare despre satele comunei Lunca apar după cum urmează:             

  • Satul Lunca atestat documentar în anul 1588;         
  • Satul Briheni atestat documentar în anul 1588;        
  • Satul Hotărel atestat documentar în anul 1527-1528;  
  • Satul Seghiște atestat documentar în anul 1503;  
  • Satul Sârbești atestat documentar în anul 1592; 
  • Satul Șuștiu atestat documentar în anul 1588.   

Comuna Lunca este așezată în depresiunea Beiușului, în sud-estul județului Bihor, învecinându-se la est cu comuna Câmpani, la vest cu comuna Moneasa, județul Arad, la sud cu orașul Vașcău, iar la nord și nord – vest se învecinează cu orașul Ștei și comuna Rieni.
Suprafața comunei este de 70,2 km2, din care 25% șes, 40% deal și 35% munte. Suprafața comunei este în procent de 50% împădurită. Distanța maximă între extremitățile comunei luată în linie dreaptă este de la est la vest de 17 km și de la sud la nord de 9 km.
Satul Lunca este așezat pe Valea Crișului Negru care-i brăzdează teritoriul pe o lungime de 6 km, paralel cu Crișul Negru mergând și calea ferată Oradea-Vașcău. Vatra satului este împărțită în trei părți: Ulița la Drum care se întinde de-a lungul șoselei naționale DN 76 Oradea-Deva, Ulița Burdești și Ulița din Jos, care sunt paralele și cad perpendicular pe cursul Crișului Negru și pe Ulița la Drum. Tot din cadrul satului Lunca face parte cătunul Ursești, așezat pe partea de vest la o depărtare de 2 km și despărțit de acesta prin dealul numit Hanc.
Satul Briheni este așezat la sud-vest față de satul de reședință Lunca, la o distanță de 8 km față de acesta, de-a lungul văii Brihenilor, care venind să-și verse apele în albia Crișului Negru la o distanță de 1 km vest de satul Șuștiu, primește ca afluent Valea Văratecului, care reunite se varsă în Crișul Negru în Satul Șuștiu.
Satul Șuștiu este așezat tot în partea de sud-vest a satului Lunca la o distanță de 4 km față de acesta, fiind udat de cursul Văii Văratecului reunită cu Valea Brihenilor și de cursul Crișului negru. Satul este așezat pe marginea drumului forestier care, urmând cursul Văii Văratecului și a afluentului acesteia Valea Iughii, se ramifică și face legătura cu comuna Moneasa, județul Arad, prin dealul Căsoaia. Acest drum este practicabil atât vara, cât și iarna.
Paralel cu satul Șuștiu, dar la sud-est față de satul Lunca, se află satul Sârbești, așezat de –a lungul Văii Vărzarilor care își poartă apele tot spre Crișul Negru în care se varsă după ce scaldă și o parte din teritoriul satului Lunca.
Satul Seghiște este așezat la nord-est față de Lunca la o distanță de 5 km și e despărțită de hotarul acesteia prin D.N. 75 Lunca-Câmpeni, județul Alba. Satul este udat de Valea Băiței care formează unul dintre cele două brațe ale Crișului Negru, iar pe o mică porțiune este brăzdat și de Valea Hârsești.
Cercul acestor sate așezate în jurul satului Lunca se închide cu satul Hotărel, aflat la o distanță de 5 km nord-vest de satul Lunca, fiind brăzdat de cursul Văii Hotărelului, care pe timp secetos își reduce aproape total debitul.

Nu are o stemă aprobată prin H.G.

Ioan POPA

PRIMARUL COMUNEI

Date de contact: